Fascismul si national-socialismul

Initial, fascismul era o ideologie antimoderata si anticomunista, care slavea nationalismului. In acelasi timp era antidemocratica, propunand un sistem dictatorial ierarhic. National-socialismul a adoptat multe din elementele fascismului dar s-a concentrat pe antisemitism, pe ideologiile rasiste si pe crearea unui nou Lebensraum, prin germanizare. Comuna ambelor ideologii politice este utilizarea violentei ca instrument politic decisiv.

1915 - Benito Mussolini fondeaza societatea Fascio d'azione rivoluzionaria
Octombrie 1922 - Mussolini incepe "Marsul asupra Romei"
Octombrie 1922 - Mussolini devine ministru-presedinte al Italiei
Mai 1932 - Engelbert Dollfuss ajunge la Frontului Patriei in Austria (autofascism)
Ianuarie 1933 - Adolf Hitler este numit cancelar al Germaniei
Iulie 1934 - Dollfuss este asasinat de catre membrii NSDAP austriac
August 1934 - Hitler devine fuhrer si cancelar
1936 - 1939 - Razboiul Civil din Spania; Francisco Franco devine Caudillo (sef al statului dictatorial)
Octombrie 1939 - Jozef Tiso devine presedinte al Slovaciei
Aprilie 1941 - Ante Pavelic devine seful statului si guvernului in Croatia
Iulie 1943 - Mussolini este rasturnat; ramane presedinte al Republicii de la Salo
Octombrie 1944 - Ferencz Szalasi obtine puterea in Ungaria
Aprilie 1945 - Mussolini este impuscat de partizani

Hitler si Mussolini

Germania intre 1936-1939

In timpul Jocurilor Olimpice din 1936, Germania nazista a afisat o imagine  cosmopolita, cu toate ca pe plan intern discriminarea in masa a evreilor deja incepuse. Hitler incheiase o alianta cu Italia fascista in 1935 si incepuse sa puna in practica politica sa teritoriala agresiva. Din dorinta de a evita razboiul, Europa nu a opus prea multa rezistenta. Hitler a ocupat din nou regiunea Saar si zona Rinului si a anexat atat Austria, cat si regiunea sudeta in 1938-1939. Impartirea Cehoslovaciei a depasit limitele atitudinii conciliante a Europei si, dupa invadarea Poloniei la 1 septembrie 1939, a inceput cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Vulturul Reichului cu svastica

Politica aliantelor

Dupa 1935, alianta "Axei" dintre Berlin si Roma s-a consolidat. Hitler a reusit sa-l atraga de partea sa in razboi pe Mussolini, apoi a semnat Pactul Anti-Comintern cu Japonia, ceea ce a aliniat Germania cu Japonia, impotriva Uniunii Sovietice.

Tineretul hitlerist

Statul nazist incerca sa-i incorporeze in sistem pe germani prin diverse organizatii din "leagan la mormant". O atentie speciala se acorda asa-numitei "educatii nationale" a tineretului, ceea ce a dus la infiintarea unor grupuri ca Tineretul Hitlerist (HJ) si Liga Fetelor Germane (BDM). Tinerii erau pregatiti sistematic pentru atingerea obiectivelor martiale si rasiale ale national-socialistilor. In 1939, inscrierea in HJ si BDM devenise obligatorie.

Tineretul hitlerist

Dezlantuirea terorii lui Hitler

  Dupa incendierea Reichstagului in februarie 1933, Hitler a inceput campania de persecutare a social-democratilor si a comunistilor. In martie 1933, in Reichstag s-a votat legea care ii transfera lui Hitler toata puterea legislativa. Cu influenta si sprijinul ministrului propagandei, Joseph Goebbels, organizatiile naziste studentesti au initiat in mai 1933 incendierea publica a cartilor intelectualilor, artistilor si oamenilor de stiinta neloiali regimului.

 

Incendierea Reichstagului

SA si SS

Teroarea si eforturile propagandistice ale  NSDAP impotriva Republicii de la Weimar fusesera sprijinite de SA ( Sturmabteilung). Dupa ascensiunea lui Hitler la putere, SA a inceput insa sa
pretinda controlul asupra armatei germane. Hitler s-a folosit de pretextul puciului din anul  1934 pentru a-l asasina pe seful de stat major al SA, Ernst Rohm, si a scapa de conducerea SA. SS ( Schutzstafel ) a inlocuit SA, sub conducerea "Reichfuhrerului SS" Heinrich Himmler, direct subordonat fuhrerului. SS a devenit instrumentul terorii naziste si, alaturi de politie si gestapo, a fost un factor cheie in genocidul evreilor.

Incendierea publica a cartilor

Heinrich Himmler alaturi de Hitler

Cehii si slovacii

   Slovacii detestau ceea ce ei priveau ca pe o dominatie ceha si existenta minoritatilor ungare, ucrainiene si poloneze a complicat relatiile Cehoslovacieiu vecinii. Exista o minoritate germana foarte numeroasa, ale carei revendicari - reale si imaginare - au fost exploatate cu abilitate de Aldof Hitler, dictatorul nazist. In 1938, Marea Britanie si Franta au semnat acordul de la Munchen care il smulgea Cehoslovaciei o parte substantiala din teoriile de granita, lasand-o practic fara aparare.

   In martie 1939, Hitler i-a fortat pe cehi sa accepte "protectoratul" Germaniei in Boemia si Moravia. Slovacii, care l-au ajutat pe Hitler sa dezmembreze statul cehoslovac, au devenit independenti, ca si "colaborationisti" ai Germaniei.

In 1945,o data cu sosirea armatei sovietice, a luat sfarsit dominatia nazista si expulzarile si migratia populatiei au lasat cehii si slovacii intr-o majoritate coplesitoare. La inceput parea ca sistemul politic dinainte de razboi va fi restaurat dar alegerile din 1946 au oferit Partidului Comunist un procent de aproape 39% din voturi - nivel fara comparatie in Europa de Est. In decursul crizelor politice care au urmat, comunistii au uneltit impotriva opozantilor lor si au confiscat puterea.

Inceputurile dictaturii national-socialiste 1933-1936

  La 30 ianuarie 1933, presedintele von Hindenburg l-a numit pe Adolf Hitler cancelar al Reichului. Pana in 1934, cu ajutorul Partidului National Socialist German al Muncitorilor (NSDAP), el a reusit sa transforme statul intr-o dictatura. Opozitia a fost inabusita, folosindu-se o propaganda bine tintita pentru a convinge opinia publica. Inca din 1933, evreii incepusera sa fie indepartati treptat din viata publica, prin discriminari dure si sistematice. Intre timp, organizatiile naziste se faceau simtite tot mai mult in viata zilnica a germanilor. Hitler a reusit sa consolideze mitul fuhrerului prin crearea de locuri de munca, prin masuri sociale bine directionate si prin succese internationale ale Germaniei.

Evreii incepusera sa fie indepartati din viata publica

Ascensiunea fuhrerului 

Numit in functia de cancelar ce catre presedintele Paul von Hindenburg, Hitler a fost initial dependent de srijinul partidelor moderate, pe care mai tarziu le-a eliminat. Dupa moartea lui Hindenburg, in august 1934, Hitler i-a luat locul si s-a proclamat "fuhrer si cancelar" al Reichului german. Hitler a obligat armata sa ii jure credinta lui personal si s-a comportat ca un dictator sangeros transformand Germania intr-un stat totalitar.

Ridicarea celui de-al Treilea Reich

Conform planurilor sale, Hitler putea acum sa se foloseasca de puterile pe care le dobandise in mod legal pentru a crea o noua Germanie, Al Treilea Reich. Toate partidele politice, cu exceptia Partidului Nazist, au fost dizolvate, la fel s-a intamplat cu sindicatele, publicatiile anti-naziste si cu alte elemente de opozitie. nazismul a devenit doctrina oficiala a celui de-al Treilea Reich, iar Hitler era glorificat in calitate de Fuhrer atotputernic al acestuia. Cand SA-ul parea sa scape de sub control, acesta a fost zdrobit in "Noaptea cutitelor Lungi", lasand puterea in mainile politiei politice in uniforme negre(SS). Adversarii politici erau adunati in lagare de concentrare, evreii erau persecutati si privati de majoritatea drepturilor.

Filosofia lui Hitler

 Bazata pe fantezii, nu fapte, si pe glorificarea fortei, autoritatea brutala si intolerenta, filosofia lui Hitler era opusul a tot ce era cibilizat si rationali; iar unul dintre avantajele lui era faptul ca, chiar dupa ce a ajuns la putere, multi oameni refuzau sa creada ca va lua in serios propriile idei.

•   Propaganda era foarte des folosita in timpul lui Hitler, iar posterele reprezentau instrumente eficiente de convingere. Aceste postere naziste din 1930 indeamna oamenii sa boicoteze magazinele evreilor. 

• Incendierea Reichstag-ului, in februarie 1933, i-a oferit lui Hitler pretextul de a-i ataca pe comunisti si de a suspenda libertatile garantate de constitutia republicii.

Puterea Fuhrer-ului

  Sub conducerea lui Hitler, nazismul a devenit o forta importanta in politica bavareaza. Insa, cand a venit vremea sa actioneze impotriva republicii, partidul nu era inca destul de puternic pentru a face singur acest lucru, formandu-se in cele din urma o coalitie de grupuri de extreme dreapta. Aceasta s-a intamplat in dezastruosul an 1923, cand francezii au ocupat centrul industrial gernam, zona Ruhr, pentru neplata datoriilor, iar o inflatie rapida a micsorat considerabil valoarea monedei germane, spulberand majoritatea economiilor populatiei. Hitler si aliatii sai au vrut sa profite de acest moment pentru a declansa o revolta, insa politia din Munchen a stat pe pozitii si a deschis focul, iar incercarea acestora a esuat.

  Deoarece autoritatile bavareza aveau o anumita simpatie secreta fata de parerile lui Hitler, acesta a primit doat o sentinta usoara, facand o impresie foarte buna in tompul discursurilor sale in salile de judecata; insa la eliberarea sa, in noiembrie 1924, perspectivele pentru Partidul Nazist erau descurajate. Germania isi revenea de pe urma crizei, iar sfarsitul anului !924 s-a dovedit a fi o perioada optimista in care imprumuturile acordate de americani au incurajat prosperitatea Germaniei; vechiul antagonism dintre Franta si Germania parea sa inceteze. Republica a fost acceptata, fiind improbabil ca oamenii sa voteze in favoarea unui program nationalist extrem, abandonand astfel ideile neobisnuite ale lui Hitler.

  Aceste idei au fost elaborate in cartea lui Hitler, Mein Kampf. pe care a dedicat-o secretarului sau Rudolf Hess, in timp ce se afla la inchisoare. Cum era de asteptat, Hitler voia sa distruga prevederile de la Versailles, Sa-i zdrobeasca pe comunisti si pe socialisti si sa faca din Germania o tara puternica.

Hitler si nazismul

Poromitand refacerea puterii Germaniei, Adolf Hitler si Partidul Nazist au impus un regim dictatorial. Politica indrazneata si lipsita de scrupule a lui Hitler a avut cateva succese, dar a impins Europa in razboi.

• Hitler, cancelar si conducator al Partidului Nazist, asista la un miting nazist, in 1934, desfasurat intr-o atmosfera de nationalism fanatic si in stil militar tipic.
• Adolf Hitler (1889-1945), adresandu-se membrilor de partid, la o aniversare a insurectiei naziste din 1923. Ardoarea infocata a discursurilor sale le provoaca auditorilor frenezie si entuziasm.

Partidul Nazist

Hitler era de fapt austriac si nu german. Fiul unui perceptor, era inteligent dar indisciplinat, nedescurcandu-se la scoala, esuand in toate ambitiile sale artistice, traind de pe o zi pe alta in cartierele sarace ale Vienei. Dupa ce s-a mutat in anul 1913 in capitala bavareaza Munchen, s-a oferit voluntar in armata germana, cand a izbucnit Primul Razboi Mondial, pe care a serivit-o cu devotament. Capitularea Germaniei a insemnat o lovitura teribila pentru el dar s-a autoconvins repede ca armata germana nu a fost infranta ci tradata-"injunghiata pe la spate" de evrei, socialisti, comunisti, precum si de alte grupuri "straine".

         Reintorcandu-se la Munchen, dupa razboi, Hitler s-a alaturat Partidului Muncitorilor Germani, de extrema dreapta. Abilitatile sale politice si talentul remarcabil de orator l-au facut in curand conducatorul partidului (Fuhrer), pe care l-a transformat intr-o organizatie de tip fascist, preluand multe idei de la liderul fascist italian, beno Mussolini. Partidul sau a fost redenumit Partidul Muncitoresc National Socialist German. Au fost adoptate unele simboluri, cum ar fi zvastica. Miscarea nazista era intensificata cu ajutorul steagurilor, marsurilor si paradelor cu torte aprinse. Partidul a format o aripa militara, camasile brune SA, care operau in calitate de armata privata, interventiile sale publice si tacticile violente la intalnirile politice contribuind la crearea unei atmosfere explosive, favorabile extremismului politic.